"Cand ganduri negre se framanta cu gramada inlauntrul meu, mangaierile Tale imi invioreaza sufletul. " Psalmul 94:19

  Multumesc Doamne ca Tu nu imi dai mai mult decat pot duce, Multumesc ca desi cel rau se lupta sa ma doboare, si ma umple de ganduri negre si griji, Tu ma mangai, Tu esti nadejdea mea, Tu esti Dumnezeul meu si prietenul meu cel mai bun, nu am la cine sa ma duc, si chiar daca as avea, nu m-ar putea ajuta asa cum o faci Tu. Esti Minunat ! 

  Tu imi mangai sufletul, Tu ma tii in picioare.. esti Tot ce am, Tot ce mi-am dorit vreodata !

  Multumesc ca ma inveti rabdarea, ca ma inveti sa iubesc ... asa cum Tu m-ai iubit, ca ma inveti sa iert ...cum Tu m-ai iertat, ca ma vrei curat si vrei sa fiu Lumina si Sare acolo unde Tu m-ai pus. Ajuta-ma Doamne !

  Ajuta-ma sa pot sa te slujesc asa cum Tu doresti, sa fiu vegheator si ascultator, sa pot sa accept Voia Ta si sa o implinesc.

  Imi voi aduce aminte in clipa cea mai grea, ca Tu esti langa mine...esti bucuria mea !

“Dumnezeu.. ne-a împacat cu El prin Isus Hristos” (2 Corinteni 5:18)

Tim Miiler scrie: “Fiica mea de noua ani Jennifer abia astepta sa mergem cu familia în vacanta. Dar s-a îmbolnavit si mult asteptata zi petrecuta la Sea World a fost înlocuita cu o noapte întreaga petrecuta la spital în radiografii si analize de sânge. Spre dimineata, doctorul i-a spus fetitei mele epuizate ca trebuie sa i se mai faca înca o analiza, o punctie lombara. Procedura este dureroasa, au spus ei. Apoi doctorul m-a întrebat daca doresc sa ramân în încapere. Am dat din cap, stiind ca nu puteam sa o las pe Jennifer singura în timpul chinului. Doctorul a rugat-o pe Jennifer cu blândete să-si dea jos hainele. Ea s-a uitat la mine cu modestia-i de copil ca si cum ar fi dorit să mă întrebe dacă e bine. Apoi au urcat-o într-un mic balon. Mi-am acoperit fata în mâinile ei si am îmbrătisat-o. Când a intrat acul înăuntru a plâns. Pe măsură ce s-a amplificat durerea, a suspinat de mai multe ori: “Tată, tată, tată”, vocea ei devenind tot mai sinceră cu fiecare cuvânt. Era ca si cum spunea: “0, tată, nu poti face ceva?” Lacrimile mele s-au amestecat cu ale ei. Mi s-a frânt inima si am simtit că mi se face rău. Pentru că o iubeam, îngăduiam să treacă prin cea mai dureroasă experientă din viata ei. În mijlocul punctiei lombare, gândurile mi-au fugit la cruce. Prin ce durere de nespus au trecut Tatăl si Fiul; de dragul nostru”.
Dar datorită crucii lui Hristos, noi avem parte de: a) împăcare: “Dumnezeu.. ne-a împăcat cu El”; b) nastere din nou: “ati fost născuti din nou” (1 Petru 1:23); c) înviere: “oricine vede pe Fiul.. Eu îl voi învia în ziua de apoi” (loan 6:40). Multumeste-i lui Dumnezeu pentru salvare.